Fiecare merită...

Mult timp am asociat și am confundat dezvoltarea personală cu dezvoltarea profesională. "Ce vrei să te faci când o să fii mare?" - suntem întrebați acest lucru de mici, și ce mândrie apare în ochii părinților când dăm cu încredere un răspuns, și mai ales dacă e și un răspuns în concordanță cu ce e social recompensat. Continuarea vine 20-30 ani mai târziu sub forma "De mic își dorea să fie doctor/inginer etc." - când se vorbește despre un succes confirmat în carieră. De parca doar știind de mic poți să ai succes, sau dacă nu confirmi în domeniul ales în copilarie înseamnă că ai luat-o pe căi greșite. Poate că sună clișeic punctul meu de reper pentru dezvoltarea personală - să devi o versiune mai bună a ta - însă drumul ce a urmat a fost unul unic.

Având performanța în muncă drept reper pentru dezvoltare, am cerut adesea activități cât multe și mai diversificate. Uitându-mă în spate pe de-o parte mă felicit deoarece cred că doar trăind un lucru poți să îl evaluezi și să spui dacă îți place și e pentru tine. Pe de altă parte înțeleg că pot asemana multi ani de muncă cu o mâncare mult prea condimentată cu arome atât de diverse încât abia se simțea gustul ingredientului de baza - eu.

Pentru mine dezvoltarea personală a început să își facă loc odată cu momentele dificile din viață. Uneori mă întreb dacă această dezvoltare ar fi putut avea loc în lipsa acestora. Obișnuiam să cred că nu. Totuși când nu iți merge bine ai cele mai bune premise pentru dezvoltare? Respectiv când îți merge bine e momentul cel mai potrivit să spui stop joc? Încă nu am decis în priviința răspunsului însă am decis în priviința dezvoltării personale.

Pasul 1 - auto-reflecție. Ca să poți crește e nevoie să știi unde te afli și încotro ai dori să te îndrepți. În parentingul din trecut se numea "treci în camera ta", în cel modern se numește "time out". Încă de mici suntem invitați să reflectăm asupra propriului comportament, însă de multe ori aceasta sună mai degrabă ca o pedeapsă decât ca o ocazie de a învața. Ca adulți perpetuăm sentimentul de pedeapsă dacă la final de proiect în sedința de retrospectivă ne simțim inconfortabil la gândul că vom discuta ce am greșit. Studii din domeniul neuroștiintei arată că putem îmbunatăți performanța cu 23% dacă timp de 10 zile alocăm câte 15 minute de auto-reflecție la final de zi. Putem face asta în plan personal adresându-ne o întrebare simplă: "cum mi-a mers azi?". Stai de vorbă cu tine cu răbdare, compasiune și ințelegere.

Pasul 2 - traiește-ți valorile. Dacă ar fi să te inspiri din modul în care e construit corpul uman - care e coloana ta vertebrală? Care sunt acele lucruri în care crezi cu tărie? Care sunt principiile la care nu poți renunța? Ce alegi să îți guverneze viața? Dacp ai reușit să îți identifici valorile personale următorul pas e să le aduci în acțiunile tale zilnice. E adevarat că alinierea la valori a modului de a te comporta și a acționa poate atrage pe termen scurt disconfort, critică sau dezaprobarea celor din jur. Totuși pe termen lung aduce o aliniere la propria persoană. "Lucrul cu valorile tale dureaza o viață întreagă; ajungerea la o înțelegere profundă a cine esti tu și învățarea abilitaților care te ajută să te dezvolți, te vor susține să gasești împlinirea personală" (Richard Barrett - www.valuescentre.com).

Pasul 3 - motto-ul personal sau exprimarea valorilor personale. Aproape că nu trece o zi fără să îmi apară sub ochi o maximă sau un citat celebru. La un moment dat aveam în birou un bol plin cu astfel de citate și invitam colegii să ia unul la întamplare ca să afle răspunsul pe care îl caută în acea zi. De multe ori îmi spuneau că ce citesc e perfect adevărat, unii chiar spuneau că pentru ei a fost scris. Cu atât mai valoros poate fi să reușim să afirmăm ceva unic despre noi. "Fiecare merită să fie încurajat să urmeze drumul care îi poate impacta viața" - cu acest motto personal s-a facut lumină iar mai apoi toate acțiunile și valorile mele au putut converge spre acesta.

Despre dezvoltarea personală aș spune acum că e o călătorie. Poate fi o călătorie a ta cu tine sau a ta în tine. Imaginează-ți că te întalnești pentru prima dată cu tine și că plecând într-o călătorie cu acest "tu" vei descoperi tot mai multe despre cine ești, ce simți și ce trăiești.

Un proces de dezvoltare are nevoie de repere, de cunoaștere, de decizii, de acțiuni și de efectele acestora. "Nu merge pe unde duce drumul, mergi pe unde nu există drum și lasă o urmă" (Ralph Waldo Emerson).